Râul stării de bine: între haos și rigiditate

Daniel Siegel vorbește despre râul stării de bine, care curge între două maluri: haosul (pierderea controlului) și rigiditatea (controlul excesiv). În viziunea lui, acestea sunt reacții emoționale ale părintelui, iar echilibrul înseamnă integrare și adaptabilitate.

Am extrapolat metafora la reguli:

Acolo unde nu există reguli și limite clare și fiecare zi devine un „război” de voințe, haosul preia controlul.

Acolo unde totul este impus fără flexibilitate, fără spațiu pentru adaptare sau ascultare, rigiditatea înăbușă relația și spontaneitatea.

Echilibrul apare atunci când avem reguli clădite pe principii sănătoase, aplicate cu discernământ și empatie.

Asta înseamnă că limitele sunt clare, dar și conectate la realitatea copilului: ascultăm, negociem acolo unde e posibil și păstrăm fermitatea acolo unde e nevoie.

Grija și iubirea adevărată înseamnă reguli și limite clare, dar care nu înlănțuie.

Credem că toți copiii au nevoie de structură pentru siguranță și de căldură pentru a crește.

Iar noi, ca părinți, trebuie să învățăm din mers să fim căpitanii bărcii care navighează împreună cu ei pe râul vieții de zi cu zi – evitând atât malul haosului, cât și pe cel al rigidității.

Voi cum păstrați echilibrul între control excesiv și lipsa controlului?

Cum vă raportați la reguli?

*Paginile, imaginea și metafora râului cu cele două maluri -haos și rigiditate - sunt din cartea Whole Brain Child de Daniel Siegel si Tina Payne Bryson